E greu să fii nevastă
Da, într-adevăr e greu.E greu să fii soţie, amantă, iubită, soră, prietenă, confidentă…Mai presus de toate e greu să îl aştepţi acasă, când vine de la serviciu obosit, să îi calci lucrurile, să i le speli, să îi faci mâncarea care-i place lui, să fii sexy pentru el şi să îl înţelegi când pleacă cu băieţii la o bere şi-ţi spune că stă puţin…dar de fapt vine peste nu-stiu-câte ore acasă, să îi faci crize de gelozie şi să îi spui că nu-l mai crezi şi că te înşeală…şi-apoi să plângi ca proasta fiin’că îl iubeşti. Şi să vă împăcaţi, să te gândeşti că e băiat bun şi că te iubeşte cu adevărat şi că nu ţi-ar face tocmai ŢIE aşa ceva.
E greu să îl destinzi când e încordat şi stresat şi e şi mai greu să te chinui să îţi măsori cuvintele când e supărat numai ca să nu-l superi mai rău.
Dar, norocul meu e că Domnul N. apreciază lucrurile astea şi nu mă lasă singură să mă ocup de toate, nici nu mă supără prea des şi îmi face toate plăcerile.Şi e un tată minunat şi-un soţ la fel de minunat…şi nici măcar eu singură n-aş putea să mă iubesc cât mă iubeşte el.
